Agenția Fitch Ratings a dat Municipiului Constanța, pe 6 august, un calificativ de credit pe termen lung „BBB-”, cu perspectivă negativă — exact atât cât permite ratingul României. Dincolo de cifra finală, raportul arată altceva: motorul financiar al orașului e cotat cu trei trepte peste țara care îl plafonează.
Explicația stă într-un indicator pe care Fitch îl calculează separat de ratingul final: Profilul de Credit de Sine Stătător (Standalone Credit Profile, SCP). E nota pe care agenția o dă unei administrații locale doar pe baza propriilor decizii financiare, fără plafonul impus de ratingul țării în care se află. La Constanța, SCP-ul e „a-”.
Pe scala Fitch, „a-” pune orașul la același nivel de încredere cu state precum Polonia sau Israel, ambele cotate „A-” de S&P, și mai sus decât Budapesta, care a căzut sub pragul investment grade. Regulile agențiilor de rating nu permit unui oraș să depășească ratingul suveran al țării lui — de-aici plafonarea la „BBB-”, cu trei trepte sub ce arată administrarea propriu-zisă a Constanței.
Diferența nu e cosmetică. Fitch încadrează profilul financiar al Constanței în categoria „aaa”, cea mai înaltă de pe scala agenției, pe baza a ceea ce s-a întâmplat în bugetul local între 2021 și 2025: impozitele au adus, în medie, 65% din veniturile operaționale, iar soldul operațional a rămas la 15% din aceleași venituri. Soldul și numerarul disponibil acoperă cu marjă serviciul anual al datoriei, iar orașul nu are datorie pe termen scurt.
Pe fondul ăsta, Constanța pregătește un program de investiții estimat la 3,6 miliarde de lei — fonduri europene și de la bugetul de stat, combinate cu împrumuturi noi, mai ales pentru eficiență energetică, transport și sănătate. Economia locală e diversificată, PIB-ul pe cap de locuitor stă puțin peste media națională, iar rata șomajului, 2,4% în 2025, a fost sub cea națională, de 3,3%.
Din România, Fitch pune Constanța alături de Alba Iulia și Oradea — aceiași indicatori de capacitate de rambursare, același SCP „a-”. La comparația internațională, orașul întrece chiar Milano: profilul de risc al orașului italian e mai bun, dar profilul lui financiar rămâne la „aa”, o treaptă sub „aaa”-ul Constanței.
Pentru primarul Vergil Chițac, raportul confirmă modul în care se administrează banii orașului: „Profilul financiar în categoria «aaa», cea mai înaltă posibilă, și Profilul de Credit de Sine Stătător «a-» reprezintă o validare importantă a modului în care administrăm resursele municipiului. Ratingul final este plafonat de ratingul suveran al României, însă evaluarea intrinsecă a Constanței demonstrează performanța financiară, coerența și importanța programului investițional ale primăriei.”
Rămâne regula pe care nicio administrare locală n-o poate schimba: un oraș nu poate fi cotat mai sus decât statul din care face parte, oricât de bine își ține conturile. Iar diferența de trei trepte dintre „a-” și „BBB-” arată exact cât ar putea câștiga Constanța dintr-un rating suveran mai solid al României.
Mihai Răzvan ROTARU
👉 Vrem să auzim și părerea ta! Ce crezi despre tema abordată? Ai trecut prin ceva asemănător? Participă la discuție în comentarii sau scrie-ne.
📬 Dacă ai idei de subiecte, informații din comunitatea ta sau materiale video ori fotografii care merită văzute, trimite-le pe adresa redactia.voxup@gmail.com. Suntem aici să ascultăm și să documentăm împreună.
