În magazinele lui Călin Donca, o sticlă de apă minerală de 330 de mililitri se vinde sub numele „apă vie”, cu 4 lei și 70 de bani, plus 2 lei sticla — aproape 20 de lei litrul. Pe același raft, apa minerală obișnuită, Izvorul Minunilor, costă 4 lei și 32 de bani litrul.
Așa funcționează afacerea lui Călin Donca. El nu vinde mâncare, ci două promisiuni: că produsele lui îți rezolvă probleme pe care medicamentele nu ți le rezolvă și că, plătind mai mult, îți ajuți țara.
Prima nu are nicio dovadă în spate. A doua nu a fost verificată de nimeni, niciodată.
Ce este de fapt „Apa Vie”?
„Apă vie” nu e o categorie de produs și nu apare pe nicio etichetă. E numele pe care i-l dă Donca el în clipurile de pe rețele, unde apare îmbrăcat în costum popular și vorbește despre „beneficiile speciale” ale acestei ape.
Conceptul de „apă vie” e folosit de ani buni în comerțul românesc, pentru apa sărăcită în deuteriu și pentru cea vândută ca „alcalină” sau „structurată” — zona în care compoziția minerală a unei ape e prezentată ca tratament, fără ca vreo dovadă să susțină asta.
Aceeași promisiune trece de la un produs la altul. Despre un oțet nefiltrat, la deschiderea magazinului din Târgu Mureș, spune că „este un oțet plin de probiotice, bune pentru tot ce înseamnă digestie și tot ce înseamnă biomul fiecăruia” și că „nu este nevoie să luăm capsule, pastile”.
Oțetul nefiltrat are într-adevăr ce se cheamă mama oțetului, un strat de bacterii acetice prinse într-o peliculă. Numai că acelea nu sunt probiotice: nu sunt numărate, nu se știe dacă mai sunt vii când ajunge sticla la cumpărător și nici dacă trec de aciditatea stomacului.
Legislația europeană funcționează pe o listă închisă. O mențiune despre efectul unui aliment asupra sănătății se poate face doar dacă a fost evaluată științific și trecută pe acea listă.
Un aliment care înlocuiește pastilele nu e o exagerare de comerciant. E o afirmație medicală, iar pentru afirmații medicale legea cere dovezi, nu doar entuziasm sau promisiuni mincinoase.
Dragostea de țară e doar o marfă?
A doua marfă pe care o vinde Călin Donca e dragostea de țară.
Magazinele lui se numesc „Dor de Gusturile Românești”, promit produse românești luate direct de la mici producători și s-au deschis, de la primul din Brașov în octombrie 2025, la Constanța, Cluj, Oradea, Timișoara și Ploiești. Planul anunțat e de o sută de magazine, câte două de județ.
În fața cozilor pe care oamenii le fac la deschiderea magazinelor, atrași de promoții, el le spune: „Susțineți un producător, economia țării.” Și: „Ducem România mai departe!”
Promisiunea care ține tot lanțul lui e că marfa ar fi românească în proporție de 100 la sută.
Donca pretinde că a verificat originea și că nu lucrează cu firme din România care doar importă. Nicio instituție nu a controlat însă până acum dacă lucrurile stau așa, deși pe ea se sprijină tot restul.
În plus, mulți români nu știu că ar trebui să se întrebe dacă asta înseamnă neapărat produse mai bune și nici dacă în spatele acestei promisiuni nu cumva se ascund prețuri umflate.
Cât costă apartenența
Pe raftul lui online, pieptul de pui costă 8 lei și 21 de bani, numai că prețul nu e trecut la kilogram, ci la 100 de grame, ceea ce face kilogramul 82 de lei și 10 bani. La Penny, în aceeași săptămână, pieptul de pui cu os costa 21 de lei și 90 de bani.
Am descărcat catalogul magazinului pe 24 august și am numărat produsele, unul câte unul: 461, dintre care la 43 prețul e mutat de la kilogram la suta de grame. Așa ajunge salamul cu fenicul la 201 lei și 60 de bani kilogramul, antricotul maturat la 121 de lei și 70 de bani, iar telemeaua de oaie la 103 lei și 90 de bani!. Enorm!
Deschiderile de magazin se anunță pe TikTok, cu ulei la 2 lei, sare la 1 leu și reduceri de până la 90 la sută. La București, oamenii au venit de dimineață, pe caniculă, au ieșit jandarmii, poliția și pompierii, s-au pus garduri, iar o femeie a fost luată cu ambulanța. La Ploiești, după ce s-a terminat promoția, uleiul anunțat cu 2 lei costa între 21 și 24 de lei.
Aceiași oameni, altă marfă
Publicul din fața magazinelor nu e primul pe care Călin Donca îl strânge în jurul unei promisiuni.
Deși are sub 40 de ani, Donca a făcut avere în energie regenerabilă și controla la un moment dat 17 firme. Ani la rând s-a promovat ca mentor de business: se lăuda cu mașinile lui, vindea cursuri și explica pe rețele cum devii bogat.
În septembrie 2023 a fost reținut de DIICOT Brașov și arestat preventiv trei luni, pentru manipularea pieței de capital, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat. Procurorii spun că și-a convins urmăritorii de pe social media să investească într-o criptomonedă lansată de el. Donca neagă acuzațiile, dosarul e pe rolul instanțelor și, până la o hotărâre definitivă, e nevinovat.
Un an mai târziu, Călin Donca apărea în documentul CSAT declasificat, printre conturile persoanelor publice care l-au susținut pe Călin Georgescu, iar TikTok i-a închis contul, cu tot cu cei 650.000 de urmăritori.
În februarie 2025, s-a propus singur candidat de rezervă la Președinție, în cazul în care Georgescu ar fi fost interzis (ceea ce s-a și întâmplat), și a invocat 100.000 de semnături, când legea cere 200.000. Nu a ajuns pe buletinul de vot.
În toamna aceluiași an a deschis primul magazin.
Publicul a rămas același: oameni care caută o soluție. S-a schimbat doar ce li se vinde — întâi îmbogățirea, apoi salvarea țării, iar acum amândouă odată, ambalate.
Ce se cumpără, de fapt
Nimeni nu contestă că un produs de fermă costă mai mult decât unul industrial, și nici că omul are dreptul să prefere marfă românească.
Numai că diferența dintre 8 lei și 82 nu vine din felul în care a fost crescut animalul. Vine din locul în care e scris prețul. Iar diferența dintre 4 lei și 20 nu vine din compoziția apei. Vine din numele pus pe sticlă.
Ăsta nu e un magazin cu produse românești. E un magazin în care sentimentul că ești un român bun se vinde la 100 de grame.
Mihai Răzvan ROTARU
👉 Cât ai fi dispus să plătești în plus pentru ca pe etichetă să scrie „românesc”?
📬 Dacă ai idei de subiecte, scrie-ne la redactia.voxup@gmail.com
Acesta este un demers jurnalistic de prezentare a politicienilor și a altor persoane publice și răspunde nevoii firești a cetățenilor de a ști cine sunt oamenii care îi reprezintă: ce au făcut înainte de a ajunge în funcție, ce fac în mandatul pe care îl exercită și cum sunt folosiți banii publici din care sunt plătiți.
Pentru realizarea articolului și a filmului au fost folosite surse publice.
Legea nr. 190/2018 prevede, la articolul 7, că prelucrarea datelor cu caracter personal în scop jurnalistic poate face excepție de la o parte dintre regulile GDPR, atât timp cât se păstrează echilibrul între dreptul la liberă exprimare și dreptul la protecția vieții private.
