Victor Vlad coordonează la nivel național Liga Elevilor Social-Democrați, organizația de elevi a PSD, și e student la Științe Politice în București. A intrat în politică în februarie 2024, la tineretul social-democrat din Piatra Neamț, orașul în care a copilărit. Stăm de vorbă cu tinerii care intră în politică, ca să vedem cine sunt oamenii care vor să ne conducă mâine.
De la politică așteaptă „un cadru mult mai prietenos pentru tineri”, în care aceștia să fie implicați în deciziile care îi privesc, și întinerirea oamenilor din partide și din administrație. Argumentul lui e că un tânăr care muncește „este cu siguranță mult mai determinat să facă performanță decât o persoană care nu cunoaște realitățile tineretului”. A ales PSD pentru că, în opinia lui, dintre toate partidele a avut „cea mai mare aplecare către nevoile tinerilor”, și enumeră biletele de tren gratuite, bursele și locuințele sociale pentru tineri.
Întrebat ce le răspunde celor care acuză PSD că își cumpără voturile prin ajutoare sociale, mută discuția pe cine are nevoie de bani: „Dacă o persoană are nevoie de măsuri minime pentru a aduce o viață corectă și pentru a reuși să se pună pe picioare, mie mi se pare mult mai important decât un context în care am putea zice că este totul făcut politic.” Cunoaște oameni care au trăit din ajutor social și crede că i-a ținut pe linia de plutire până s-au putut întreține din muncă. Dacă ar avea o funcție în stat, ar crește pensiile și salariile chiar cu prețul unui deficit mai mare, pentru că bugetul se judecă pe mai mulți ani: „Putem să avem deficit mare anul acesta, iar anul următor să fie mic.”
Comunismul, învățat la ora de istorie
Despre comunism a aflat de la părinți, de la bunici și de la școală, unde a avut istoria comunismului și a Holocaustului ca materie, în clasa a XII-a. Concluzia lui despre regim e că „statul român avea prea multe interdicții și prea puține posibilități”, iar asta nu e un precedent de repetat, pentru că fiecare vrea să-și trăiască viața cum crede.
Pe nostalgici îi înțelege prin ce au avut: o predictibilitate a vieții lor, un salariu, o casă și o mașină pe care „mai mult sau mai puțin le aveau garantate”. Ce li se pare lui că le scapă e prezentul, în care poți câștiga mai mult și îți poți construi viitorul cum vrei — beneficii „mult mai mari decât promisiuni goale și lucruri garantate pe un plan cincinal”.
Riscul ca România să ajungă din nou un stat totalitar i se pare mic. A văzut creșterea partidelor suveraniste în toată Europa, dar crede că blocul pro-european „va învinge acest val suveranist”, pe care îl descrie ca trecător, „care vine odată la mai multe cicluri electorale”.
„Aș accepta”
Întrebat ce ar face dacă ar fi chemat mâine în armată, răspunde scurt: „Aș accepta, deoarece vreau să-mi protejez familia și țara în care trăiesc.” Crede că România ar trebui să doboare dronele care îi tranzitează ilegal spațiul și pun în pericol viața oamenilor, și că nu e legitim să pornești un război pentru teritorii avute cândva, pentru că granițele de azi au fost agreate internațional.
Celor care spun că România dă bani Ucrainei în timp ce are propriile probleme le răspunde că sprijinul pentru refugiați e „un apel umanitar”, nu resurse trimise altui stat.
Partidul, AUR și limita convingerilor
Pe AUR nu îl numește extremist. Spune că, pe baza unor declarații din trecut, „este un partid care se află în zona suveranistă”, și adaugă că „unele poziții sunt din zona respectivă”.
Întrebat cum s-ar simți în ziua în care PSD ar face o alianță de guvernare cu AUR, răspunde: „Mă voi simți într-un mod normal, deoarece fiecare alianță politică pe care o realizează un partid politic este realizată după consultarea membrilor săi de partid.” Întrebat mai departe dacă asta înseamnă că ne putem schimba convingerile atunci când așa decide majoritatea din care facem parte, mută răspunsul de la convingeri la apartenență: „Dacă un partid ia o decizie în cadrul său și faci parte din acel grup, poți să alegi dacă vrei să continui sau nu în acel partid.”
Modelul lui de politician e Claudiu Manda, secretarul general al PSD și europarlamentar, iar motivul pentru care îl admiră e chiar traseul: „a început din organizația de tineret și a urcat treptat până la această funcție”.
Ce îi reproșează partidului
Întrebat de un lucru făcut de PSD de care nu e mândru, nu numește o greșeală de guvernare sau un caz de corupție. Îi reproșează partidului că a pierdut teren: „a lăsat alte partide să devină mai relevante decât el”.
Spre finalul discuției, i-am spus că răspunde într-un mod studiat, cadențat, echilibrat, ca și cum ar avea răspunsurile pregătite, deși nu primise întrebările înainte. A confirmat: „Corect. E vorba despre adaptabilitate și despre modul în care încerci să comunici într-un mod sincer ceea ce crezi.”
Generația lui o descrie într-un cuvânt, „ambițioasă”, una „care nu vrea să stea pe loc”. Iar viitorul României, spune el, stă în deciziile luate astăzi.
Interviul integral e pe canalele VOX UP.
