Un cartier din Mamaia Nord a crescut de la 241 de case proiectate la aproape 3.000 de locuințe. Blocurile s-au ridicat, apartamentele s-au vândut, oamenii s-au mutat. Străzile au rămas însă în proprietatea celor care dețineau terenul înainte de dezvoltarea cartierului.
De aici pornește problema care îi urmărește astăzi pe cei care locuiesc în A158/5.
În 2007, cei 35 de proprietari ai terenului au separat aproximativ cinci hectare pentru străzi și spații verzi. Au vândut loturile, dar au păstrat aceste suprafețe în proprietate comună. Aproximativ 80% dintre ei votaseră ca străzile să rămână private.
Aproape două decenii mai târziu, consecințele se văd în tot cartierul. Primăria nu deține străzile. RAJA nu poate prelua rețeaua de apă construită pe teren privat. Locuitorii nu pot avea contracte individuale cu operatorul regional.
Pentru aproape 3.000 de locuințe există un singur contract cu RAJA și un singur punct de consum.
În mai 2026, contorul general a înregistrat 12.192 de metri cubi de apă. Suma consumurilor măsurate la contoarele locuitorilor a fost de 4.935 de metri cubi. Diferența de 7.257 de metri cubi — 59,5% din întreaga cantitate — este repartizată locuitorilor, inclusiv celor care au consum zero.
Iar ieșirea din această situație ajunge tot la cele cinci hectare păstrate în proprietate privată în 2007.
Străzile s-au vândut odată cu locuințele
Aici apare însă un detaliu esențial.
Cei 35 de proprietari din 2007 nu mai sunt singurii proprietari ai străzilor. Odată cu vânzarea loturilor, cotele indivize din terenurile comune au ajuns la cumpărători și au continuat să se transmită odată cu proprietățile.
Astăzi, străzile sunt o proprietate comună împărțită între actualii proprietari din cartier.
Ceea ce în 2007 era decizia unui grup de 35 de oameni a devenit problema a mii de proprietari.
Și tocmai aici se blochează soluția.
Primăria Năvodari spune că poate primi străzile dacă proprietarii renunță la cotele lor indivize. Pentru ca transferul să fie complet, declarațiile notariale trebuie să acopere întreaga suprafață: 49.635 de metri pătrați și pe toți cei peste 3000 de proprietari!
O singură bucată rămasă în afara transferului păstrează problema deschisă.
Toată lumea spune că vrea să rezolve problema
La nivelul declarațiilor, pozițiile par aproape imposibil de pus în conflict.
Camelia Stănilă, președinta Asociației A158/5, spune că își dorește preluarea sistemului de către RAJA: „Vrem și mâine ca RAJA să preia tot.”
RAJA spune că poate prelua infrastructura doar atunci când aceasta va ajunge pe domeniul public.
„Infrastructura trebuie să fie în domeniul public ca s-o putem prelua”, explică Dorina Ilea, șeful Centrului Zonal Nord al RAJA.
Primăria spune același lucru: proprietarii trebuie să cedeze străzile.
Pe hârtie, drumul pare simplu.
Proprietarii cedează cotele. Străzile intră în domeniul public. Rețeaua poate fi preluată. Locuitorii pot ajunge la relația normală dintre consumator și operatorul regional.
După aproape 20 de ani, acest lucru nu s-a întâmplat.
Cine nu vrea să dea străzile?
Adrian Dorobanțu, reprezentant al unor locuitori din cartier, spune că blocajul nu vine de la proprietarii obișnuiți.
Potrivit lui, problema ar fi la cei care dețin suprafețe mai mari din proprietatea comună, unii dintre ei fiind implicați și în asociația care are contractul cu RAJA și prin care se repartizează astăzi factura de apă.
Dorobanțu susține că aceștia nu ar fi dispuși să cedeze gratuit toate suprafețele către Primăria Năvodari și că pentru terenurile respective — străzi, dar și suprafețe prevăzute ca spații verzi — ar urmări despăgubiri de ordinul milioanelor de euro.
Este acuzația uneia dintre părțile aflate în conflict, nu o concluzie pe care documentele prezentate până acum o pot stabili singure.
Dar ea pune o întrebare concretă peste un blocaj care altfel pare greu de explicat: dacă Primăria, RAJA, asociația și locuitorii spun că vor aceeași soluție, de ce nu s-a ajuns la ea?
Primăria a autorizat un cartier care creștea
Există și o altă parte a poveștii.
În 2007, aici trebuiau să existe 241 de case. Astăzi sunt aproape 3.000 de locuințe.
Între cele două cifre sunt ani de autorizații de construire, blocuri ridicate și apartamente vândute.
Primăria Năvodari știa că străzile sunt private. Cu toate acestea, cartierul a continuat să se dezvolte.
Legea nr. 196/2018 a introdus la art. 100 alin. (4) obligația dezvoltatorilor de a preda autorității locale, cu titlu gratuit, rețelele de utilități și terenurile aferente, în termenul prevăzut de lege.
În A158/5, transferul nu s-a produs.
Costin-Adrian Ilinca, viceprimarul orașului Năvodari, plasează responsabilitatea la cei care au făcut lotizarea:
„Cei care au dezvoltat acum 20 de ani și au făcut lotizarea trebuiau să vină să predea către primărie străzile. Nu le-au făcut.”
Rămâne însă și întrebarea despre administrația care a permis cartierului să crească în această formulă.
De la 241 de case s-a ajuns la aproape 3.000 de locuințe fără ca problema proprietății asupra străzilor și a infrastructurii să fie rezolvată.
Un singur robinet pentru aproape 3.000 de locuințe
Apa arată cel mai limpede ce înseamnă acest blocaj în viața de zi cu zi.
RAJA nu are contract cu fiecare locatar. Contractul nr. 10414CT din 6 martie 2019 are drept utilizator Asociația A158/5 și un singur punct de consum, pe strada D24.
RAJA facturează ceea ce înregistrează contorul general. Asociația repartizează apoi suma în interiorul cartierului.
ANRSC a precizat, într-un răspuns din 10 iunie 2026, că asociația nu are calitatea de operator al serviciului de alimentare cu apă. Operatorul este RAJA, iar asociația are calitatea de utilizator.
O parte dintre locuitori spun că nu au semnat niciun contract cu asociația și contestă baza în care aceasta le repartizează sumele.
Camelia Stănilă, președinta Asociației A158/5, spune că asociația nu vinde apă: „Nu suntem furnizori de apă. Banii merg la RAJA.”
RAJA confirmă mecanismul: operatorul facturează consumul de la punctul contractual. Ce se întâmplă după acel contor aparține sistemului interior al cartierului.
În mai 2026, diferența dintre contorul general și suma contoarelor locuitorilor a fost de 7.257 de metri cubi.
O plătesc locuitorii.
49.635 de metri pătrați
Soluția indicată de instituții încape într-o cifră: 49.635 de metri pătrați.
Atât trebuie să însumeze suprafețele cedate pentru ca proprietatea comună să poată ajunge integral la oraș.
Pentru asta trebuie adunate declarațiile notariale ale proprietarilor care dețin cote din teren.
Abia apoi Primăria poate avea străzile, iar infrastructura poate ajunge în situația în care RAJA să o poată prelua.
După aproape două decenii, oamenii din A158/5 sunt astfel proprietari nu doar ai apartamentelor și caselor pe care le-au cumpărat, ci și ai unor fracțiuni din problema care îi ține captivi.
Iar în timp ce fiecare parte spune că vrea rezolvarea, cei 49.635 de metri pătrați sunt în continuare proprietate privată.
Mihai Răzvan ROTARU
👉 Vrem să auzim și părerea ta! Cine ar trebui să deblocheze situația din A158/5 și cine ar trebui să răspundă pentru faptul că un cartier cu aproape 3.000 de locuințe a ajuns aici? Participă la discuție în comentarii sau scrie-ne.
📬 Dacă ai idei de subiecte, informații din comunitatea ta sau materiale video ori fotografii care merită văzute, trimite-le pe adresa redactia.voxup@gmail.com. Suntem aici să ascultăm și să documentăm împreună.
