La Bazias, punctul pe unde Dunărea intră în România, fluviul curge acum cu un debit de aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă. Media obișnuită pentru luna iulie e de 4.750 mc/s — aproape triplu. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează că, la începutul lunii august, debitul va mai scădea, spre 1.500 mc/s, apropiindu-se de recordul negativ absolut al fluviului la intrarea în țară: 1.400 mc/s, înregistrat în 1985.
Răspunsul scurt la întrebarea din titlu e: nimeni. A plouat mult mai puțin peste jumătate din Europa, iar Dunărea are, pur și simplu, mai puțină apă de adus.
Dar răspunsul scurt nu vinde. Așa că, în ultimele zile, pe internetul românesc a apărut o variantă mult mai palpitantă: ni se fură apa. Cineva, undeva, în amonte, ține Dunărea în bazine și ne lasă doar mâlul.
E o teorie care are un singur mare avantaj: nu cere nicio dovadă. Dacă debitul e mic, e din cauza hoților. Dacă plouă normal luna viitoare, e pentru că „s-a aflat” și au fost nevoiți să dea drumul la apă. Orice se întâmplă confirmă teoria — ceea ce, de obicei, e semnul cel mai sigur că nu e o teorie, ci un reflex.
Și tot anul ăsta am mai avut câteva reflexe din aceeași familie. Ni s-a spus că riscăm pușcărie dacă săpăm o fântână în curte. Ni s-a spus că dronele doborâte de armata noastră sunt, de fapt, ale noastre, deghizate. Modelul e mereu același: ceva rău se întâmplă, iar explicația cea mai simplă — vremea, o lege prost înțeleasă, un război vecin — e mereu mai puțin atractivă decât „ne face cineva rău pe ascuns”.
Seceta nu e un fenomen local, de-al nostru. La Budapesta, nivelul Dunării a coborât săptămâna asta până la 23 de centimetri, sub pragul de 33 cm înregistrat în octombrie 2018 — acolo recordul chiar a fost doborât, nu doar „aproape atins”, cum e cazul la intrarea fluviului în România. Cauza nu e ascunsă în vreun bazin secret — e în ceruri, unde n-a mai plouat cum trebuie de luni bune peste Alpi și Europa Centrală, de unde vin cei mai mari afluenți ai Dunării.
Consecințele nu sunt teoretice. Seceta a ajuns și la energia nucleară din regiune: Nuclearelectrica a oprit, la începutul acestei săptămâni, primul reactor de la Cernavodă, din lipsă de apă de răcire suficientă. Al doilea reactor a fost, în ultimul moment, menținut în funcțiune — după ce specialiștii au analizat parametrii în noaptea de 29 spre 30 iulie și au decis că poate merge în siguranță. În Ungaria, situația e mai gravă: centrala de la Paks, cu patru reactoare și o capacitate totală de 2.000 de megawați, funcționa deja sub 50% și urmează să fie oprită complet. Bulgaria a pus, la rândul ei, în alertă centrala de la Kozlodui.
Iar dacă tot vorbim de „furat apă”, merită spus un lucru pe care teoria îl ratează complet: Dunărea străbate 2.858 de kilometri prin 10 țări, de la izvorul din Munții Pădurea Neagră, din Germania, până la vărsarea în Marea Neagră. România e aproape de capătul acestui traseu — ceea ce înseamnă că marea parte a apei ajunge la noi deja adunată din amonte, nu invers. Iar dacă vorbim despre cine ar putea, teoretic, să rețină apă pe fluviu, harta arată tot spre noi: lacul de acumulare de la Porțile de Fier — construit împreună cu fosta Iugoslavie, dat în funcțiune în 1972 — e cea mai mare acumulare hidrotehnică de pe întreaga Dunăre, cu o suprafață de 700 de kilometri pătrați și un volum de peste 2,2 miliarde de metri cubi.
Nu ne fură nimeni Dunărea. Doar ne e mai comod să credem asta decât să acceptăm că, uneori, natura face ce vrea ea, fără să întrebe pe nimeni de acord.
Mihai Răzvan ROTARU
👉 Vrem să auzim și părerea ta! Tu ce crezi — secetă sau se ascunde ceva? Spune-ți părerea în comentarii sau scrie-ne.
📬 Dacă ai idei de subiecte, informații din comunitatea ta sau materiale video ori fotografii care merită văzute, trimite-le pe adresa redactia.voxup@gmail.com. Suntem aici să ascultăm și să documentăm împreună.
Sursa foto: Ordinea.ro
