Dunărea a coborât luna aceasta la cel mai mic debit din ultimii treizeci de ani. Un reactor de la Cernavodă s-a oprit fiindcă nu mai avea cu ce se răci, iar Guvernul a declarat stare de alertă energetică pentru tot august. La raftul din magazin, carnea și laptele vin, în cea mai mare parte, din import.
Apă, energie, hrană: trei lucruri care au scârțâit în România toate în aceeași vară. Și exact ele dau numele programului publicat pe site-ul lui Călin Georgescu — „Apă, Hrană, Energie”.
Rar se întâmplă ca realitatea să testeze un program fix pe capitolele lui. Vara asta a făcut-o. Așa că l-am citit.
Ce scrie, de fapt, în el
Programul există și e public, cu subtitlul „o întoarcere la rădăcinile neamului românesc”. Are capitole, are principii, are chiar și cifre: cotă unică de 10%, impozit de 2% pe cifra de afaceri de peste un milion de euro, participarea statului cu minimum 51% la exploatarea resurselor naturale, un fond forestier de cel puțin 34% din suprafața țării, un Fond Suveran alimentat din redevențe.
Deci nu e adevărat, cum se tot spune, că nu a scris nimic. Problema apare exact la cele trei cuvinte din titlu.
La apă, programul spune că „râurile țării trebuie transformate în locuri sfinte, lipsite de gunoaie menajere și reziduuri chimice toxice” și că „apa este un bun public, nicidecum o marfă”.
La hrană, promite „producția de hrană curată, integrală”, credite cu dobândă zero pentru micii producători și piețe de desfacere oferite de stat cu taxe zero.
La energie, cere „independența energetică”, românii să dețină „sursele proprii de producere a energiei din biomasă/deșeuri, precum și surse regenerabile”, cu precizarea că solarul și eolianul rămân „doar ca surse suplimentare”, și continuarea exploatării de petrol, cărbune și gaz.
Citiți-le încă o dată. Sunt lucruri cu care nu se poate certa nimeni — și tocmai de asta nu spun nimic. Nu e nicăieri un termen, un buget pe măsură, o instituție responsabilă sau un mecanism prin care ceva dintre astea s-ar întâmpla. Documentul enunță ce trebuie să fie, niciodată cum.
Testul apei
Dunărea intră acum în România la Baziaș cu circa 1.700 de metri cubi pe secundă, față de o medie de iulie de peste 4.000. Nu e vina nimănui de aici: la Hofkirchen, în Germania, mult în amonte de orice baraj, debitul a coborât la 192 de metri cubi pe secundă. Fluviul vine sec din munți, unde n-a mai nins și n-a mai plouat de luni bune.
În fața acestei situații, „râurile trebuie transformate în locuri sfinte” nu e o măsură. Nu spune nimic despre acumulări, despre transferuri între bazine, despre cine plătește lucrările de urgență de la Bala, unde Guvernul a alocat 7 milioane de lei ca să împingă apa spre centrala nucleară.
Testul energiei
Aici comparația e crudă, pentru că răspunsul real la „independență energetică” se scrie chiar acum, în documente.
România s-a angajat, prin legea proprie de decarbonizare și prin PNRR, să retragă din funcțiune 4.920 de megawați pe cărbune până în 2032. A luat bani europeni ca să ridice centralele pe gaze care trebuiau să le ia locul. Centralele nu sunt gata: Iernutul, început în 2016, a rămas cu 2% de făcut, după două contracte reziliate și un arbitraj la Paris. La Ișalnița licitația a fost scoasă de două ori și n-a venit niciun constructor. La Turceni s-a prezentat unul singur. Singura care se ridică e Mintia, privată, cumpărată de un grup din Irak.
Programul propune, în loc, biomasă și deșeuri, iar solarul și eolianul „doar ca surse suplimentare”. Când sistemul are nevoie seara de peste 1.700 de megawați importați, biomasa nu e un răspuns. E o preferință.
Testul hranei
Aici trebuie spus limpede, ca să nu ne acuze cineva că îngroșăm: agricultura românească nu s-a prăbușit anul acesta. Seceta din 2026 a afectat în jur de 24.000 de hectare, de douăzeci și șase de ori mai puțin decât în 2025. Recolta e bună — porumbul e estimat la 8,2 milioane de tone, cu cel mai mare randament din ultimii cincisprezece ani.
Problema e alta, și e veche. Exportăm grâu și porumb, apoi cumpărăm înapoi mâncarea gata făcută. Deficitul comercial alimentar trece de 3,6 miliarde de euro, iar cele mai mari găuri sunt fix la ce punem zilnic pe masă: carne și preparate, minus 1,2 miliarde; lactate, minus 700 de milioane; dulciuri, minus 600 de milioane.
Iar cauza se leagă direct de primul capitol: apa. România are 3,05 milioane de hectare amenajate pentru irigații, mai puține decât avea în 1997. Se irigă efectiv în jur de 500.000, dintr-un teren arabil de 9,7 milioane de hectare. Sub cinci la sută. Peste 70% din suprafața irigabilă a țării e concentrată în Sud-Est și Sud-Muntenia, adică la noi, în Dobrogea și în jurul ei.
„Hrană curată, integrală” nu repară o pompă. Creditele cu dobândă zero nu sapă un canal.
Ce spun cei care l-au citit înaintea noastră
Economistul Cristian Păun a căutat în program soluțiile concrete prin care s-ar aplica măsurile propuse și n-a găsit niciuna. Dragoș Cabat a arătat că, România fiind în Uniunea Europeană, ideile nu s-ar putea pune în practică decât prin izolare. Verdictul comun al celor care l-au analizat: utopie — un program care ia idei din economia globală și le îmbracă în haine antiglobaliste.
Ceea ce ne duce la ultimul detaliu, cel mai ironic. Formula „hrană, apă, energie” nu e o descoperire suveranistă. Elemente centrale ale ei apar într-un document oficial al Organizației Națiunilor Unite — Agenda 2030 —, exact structura „globalistă” împotriva căreia programul se declară.
De ce prinde, totuși
Pentru că cele trei cuvinte sunt adevărate. Chiar avem o problemă cu apa, chiar avem una cu energia, chiar avem una cu hrana. Cine le spune atinge ceva real în oameni, iar asta nu e o slăbiciune a publicului — e o dovadă că problemele există.
Numai că a numi o nevoie nu înseamnă a avea o soluție. Un program se măsoară în termene, în bani și în instituții care răspund, nu în adjective. Iar la capitolul ăsta, „Apă, Hrană, Energie” e o listă de lucruri care ne lipsesc, scrisă frumos.
Vara asta ne-a arătat cât de mult ne lipsesc. Și cât de puțin ajută cuvintele.
Mihai Răzvan ROTARU
👉 Vrem să auzim și părerea ta! Tu ce crezi — ce ar însemna, concret, „apă, hrană, energie”? Spune-ți părerea în comentarii sau scrie-ne.
📬 Dacă ai idei de subiecte, informații din comunitatea ta sau materiale video ori fotografii care merită văzute, trimite-le pe adresa redactia.voxup@gmail.com. Suntem aici să ascultăm și să documentăm împreună.
