Tinerii vor să fie auziți, nu doar chestionați, evaluați sau certați. Ei vor să fie ascultați atunci când încearcă să spună ce simt și ce le lipsește. Iar când adulții se grăbesc să le explice că știu ei mai bine, fără să fie atenți la problemele tinerilor, aceștia caută alte moduri de a spune: suntem aici, avem ceva de spus, vrem să contăm.
Uneori, mesajul tinerilor ajunge direct pe zidurile orașului, prin picturi murale, graffiti și forme de artă urbană care nu așteaptă aprobarea nimănui ca să spună ce au de spus.
Când zidurile devin o formă de exprimare
Despre astfel de ziduri și despre mesajele pe care le poartă ne-a vorbit Lorela Florescu, o tânără de 25 de ani, în timpul unui tur ghidat printre picturile murale din Constanța, organizat de hubul Zbor Constanța, în cadrul Zilelor orașului. Pentru ea, lucrările de pe clădiri nu înseamnă doar culoare sau decor, ci și una dintre formele prin care o generație încearcă să se exprime și să fie ascultată.
„Tinerii au nevoie să le fie vocea auzită”, spune Lorela. „Iar genul ăsta de exprimare puternică, în văzul tuturor, e o exprimare cu care rezonează.”
Prin urmare, arta murală din Constanța nu e doar decor. E un limbaj pe care tinerii l-au inventat pentru că funcționează mai bine decât altele. Lorela povestește despre artiști care provin din marketing, social media, sau alte zone și care au descoperit că pe ziduri mesajele sociale stau mai bine decât în feed-uri. Că atunci când treci pe stradă și vezi mesajul „You Are Enough” scris pe o clădire cu litere uriașe, nu mai poți să dai scroll.
Tinerii, dincolo de etichetele care li se pun
Aici se află, de fapt, miza discuției: tinerii nu vor să fie priviți doar prin etichetele care li se lipesc atât de ușor. Că stau prea mult pe telefon, că nu vor să muncească, că nu se implică. Lorela spune că asemenea generalizări îi exclud tocmai pe cei care caută să facă lucruri, să se exprime și să participe la viața comunității. Pentru ei, arta urbană poate fi una dintre formele prin care spun, deschis și vizibil, că au ceva de transmis.
Dar pentru ca un tânăr să aibă curajul de a se exprima, nu este suficient să i se spună că este liber să o facă. Are nevoie de un mediu în care să fie luat în serios, să poată încerca, să poată greși și să știe că nu rămâne singur atunci când nu îi iese.
„Să știe că e ok, are unde să se întoarcă, are un sistem de suport”, spune Lorela, vorbind despre acel start în viață pe care adulții și instituțiile ar trebui să-l construiască în jurul tinerilor. Și tocmai asta fac cei de la Zbor Hub.
Despre proiectul Zbor
Zbor este cel mai extins ecosistem dedicat tinerilor din România, un proiect dezvoltat de Banca Comercială Română care introduce conceptul de „spațiu terțiar” — un loc sigur și incluziv între școală și acasă, unde tinerii cu vârste între 14 și 25 de ani pot să se întâlnească, să colaboreze și să acceseze resurse de învățare și dezvoltare personală. Accesul în hub-urile Zbor este liber și gratuit.
Zbor Constanța funcționează pe Bulevardul Regina Elisabeta 2A și este dezvoltat împreună cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret (FONT) din Constanța. Hub-ul oferă ateliere de educație financiară, antreprenoriat, competențe digitale, sustenabilitate și dezvoltare personală, alături de programe de mentorat și consiliere psihologică la cerere.
Spațiul a fost gândit ca un „living lab” — un laborator viu care evoluează constant în funcție de aspirațiile și necesitățile tinerilor. În spatele proiectului stă o investiție de peste 2 milioane de euro, iar rețeaua națională include hub-uri în Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Ploiești, Târgu-Jiu, Baia Mare, Vaslui și Timișoara.
Mai multe informații despre activități și program se găsesc pe zborhub.ro și pe paginile de social media ale hub-ului.
Vrem să auzim și părerea ta! Ce crezi despre tema abordată? Participă la discuție în comentarii sau scrie-ne.
📬 Dacă ai idei de subiecte, informații din comunitatea ta sau materiale video ori fotografii care merită văzute, trimite-le pe adresa redactia.voxup@gmail.com. Suntem aici să ascultăm și să documentăm împreună.
Mihai Răzvan ROTARU

