Pe hârtie, primăria Mereni avea 7.200 de metri de furtun pentru stingerea incendiilor, mai mult decât ar fi avut ISU Dobrogea, plus 1.000 de combinezoane și 340 de tone de lemne într-o magazie în care încap doar 12 tone. Potrivit primarului, toate acestea existau doar în acte.
Dumitru Guriță, primarul comunei Mereni, județul Constanța, a vorbit într-un interviu amplu acordat VOX UP despre gaura de aproximativ 700.000 de euro descoperită în contabilitatea primăriei, despre consiliul local care nu-i votează nimic și despre lucrurile pe care recunoaște că le-a făcut împotriva legii.
Aici sunt banii tăi
Seria „Aici sunt banii tăi” – mergem prin comunele Dobrogei să vedem cum trăiesc oamenii, ce bani publici s-au investit, pe ce s-au cheltuit și ce funcționează azi. Pornim de la lista investițiilor, dar urmărim ce e specific fiecărei comune. La Mereni, e vorba despre un primar care spune singur că se fură și că nu poate conduce o comună cu un consiliu care nu-i votează nimic.
Cum dispar 700.000 de euro dintr-o primărie mică?
Totul a pornit de la un e-mail. O firmă din Craiova mulțumea pentru o plată și cerea înapoi o factură. Primarul a întrebat ce era cu un ordin de plată de 84.000 de lei, apoi a verificat împreună cu secretara actele de la Trezorerie. Suma s-a dovedit, spune el, „mult, mult, mult mai mare”.
Pe 3 ianuarie a chemat Consiliul Local, i-a retras contabilului atribuțiile și a sesizat Curtea de Conturi și parchetul. Potrivit primarului, contabilul ținea acasă o evidență paralelă, într-un caiet. Ancheta a ajuns la 143 de ordine de plată și la 14 inculpați. Dosarul, cu un prejudiciu de 2.972.700 de lei, se judecă acum.
„Noi avem o etichetă, primarii, în general, că se fură. Și nu-i adevărat? Domnule, o confirm”, spune Guriță. Despre el spune însă că e cinstit și că oricine îl acuză trebuie să vină cu dovezi: dacă i se demonstrează că a furat, pleacă a doua zi.
Se poate conduce o comună fără consiliu?
Mereni este o comună mică, cu sate precum Osmancea și Ciobănița, iar primăria are doar nouă angajați. Nu are nici secretar: la un salariu de aproximativ 4.200 de lei, nu s-a prezentat nimeni la concursuri. Guriță spune că ar semna primul pentru comasarea primăriilor mici.
Cea mai mare problemă a lui e însă Consiliul Local. La ultimele alegeri au intrat în consiliu șase partide, iar majoritatea s-a format împotriva primarului. Bugetul nu i-a fost votat, iar în cele patru ședințe ținute în patru luni nu s-a adoptat nicio hotărâre. Salariile celor 24 de asistenți ai persoanelor cu handicap au putut fi plătite abia după o ordonanță președințială. Acum, primarul a cerut el însuși dizolvarea consiliului.
Conflictul a costat comuna, potrivit lui, o finanțare de un milion de euro pentru o platformă de gunoi de grajd. Finanțarea s-a pierdut după ce consilierii au considerat prea mare prețul din deviz. Un proiect de asfaltare de 4,2 milioane, prin Anghel Saligny, este oprit. Între timp, consilierii i-au verificat până și inventarul de la școală și au numărat mingile de tenis una câte una.
Întrebat dacă dizolvarea consiliului nu e și o formă de răzbunare, primarul admite: „Da, se poate. Dar eu n-am ce face dacă nu-ți votează.”
Al cui e terenul de 400 de hectare?
Primăria se judecă pentru 400 de hectare cu comuna Bărăganu, de care Mereni s-a despărțit acum aproximativ zece ani. Potrivit lui Guriță, OCPI a confirmat că terenul aparține comunei Mereni, care l-a și intabulat, dar Bărăganu nu l-a predat niciodată. Terenul, spune primarul, e lucrat de fostul primar de acolo, a cărui soție conduce acum primăria. Comuna nu-l poate recupera pentru că este însămânțat imediat după fiecare recoltă. Mereni cere acum în instanță despăgubiri pentru cei zece ani.
Ce recunoaște primarul?
Ani la rând, microbuzul școlar al comunei a dus copii de la Ciobănița la școala din Cobadin, deși, spune primarul, legea nu permitea asta. „Da, domnule, recunosc că am încălcat legea.” Acum a oprit cursa, pentru că vrea copiii la școala din Mereni.
Recunoaște și că în campanie se oferă bere și țigări, pentru că altfel, spune el, „ești mâncat”. Exclude însă furtul la vot în Mereni, unde fiecare partid are observatori.
Despre investițiile de dinaintea lui, Guriță spune că la Osmancea s-au plătit lucrări la niște puțuri care nici acum nu funcționează. Iar acolo unde ar fi trebuit să fie o plantație, un gard și o casă de pompe nu există nimic. Niciun sat din comună nu are canalizare, iar proiectul abia acum începe.
De ce crede Guriță că se ceartă oamenii la Mereni?
Primarul nu dă vina doar pe politicieni. Vorbește despre invidia dintre oameni, despre vecinul pe care nu-l lași să-i meargă bine și ajunge la o concluzie dură: „Ăștia suntem noi, suntem oameni răi. Eu recunosc.”
Dacă dintr-o primărie mică pot dispărea 700.000 de euro fără ca nimeni să observe ani la rând, cine mai verifică banii comunelor? Și cine plătește, până la urmă, când primarul și consiliul nu mai pot lucra împreună?
Cine ar trebui să verifice banii comunelor mici? Scrie-ne la redactia.voxup@gmail.com.
Mihai Răzvan ROTARU
