Valentin Sereev a muncit patru ani și jumătate în Marea Britanie. Câștiga aproximativ 2.500 de lire pe lună, iar soția lui încă 1.500. Într-o zi, au hotărât împreună să se întoarcă în comunitatea în care s-au născut, ca să o ajute să se dezvolte. Azi, Sereev e primarul comunei Slava Cercheză, din județul Tulcea, cu un salariu de aproximativ 5.500 de lei, adică vreo 1.000 de euro.
Are un băiețel de trei luni, cu care spune că petrece foarte puțin timp. Salariul de primar e, spune el, „ca să nu zic rușinos”, la câte responsabilități are. Întrebat dacă merită, răspunde fără să stea pe gânduri: „Cu siguranță.” Mai degrabă sentimental, explică el, din dorința de a lăsa ceva în urmă, decât pentru propria familie.
Aici sunt banii tăi
Seria „Aici sunt banii tăi” – mergem prin comunele Dobrogei să vedem cum trăiesc oamenii, ce bani publici s-au investit, pe ce s-au cheltuit și ce funcționează azi. Pornim de la lista investițiilor, dar urmărim ce e specific fiecărei comune. La Slava Cercheză, e vorba despre un om care a lăsat Anglia ca să-și conducă satul și a găsit acasă moștenirea a 32 de ani cu același primar.
Ce a găsit acasă
Valentin Sereev a fost patru ani viceprimar, iar din 2024 este primar. Înaintea lui, Ivan Ignat a condus comuna timp de 32 de ani, opt mandate la rând. Abia după ce a preluat primăria, Sereev a aflat cât erau datoriile reale: 1,4 milioane de lei către furnizori, plus împrumuturi la Trezorerie și datorii la bugetul de stat. Primăria raporta la ANAF cifre greșite și nu înregistra facturile în contabilitate. După controlul Curții de Conturi, contabila, care lucrase 22–23 de ani cu fostul primar, și-a dat demisia.
La taxe și impozite s-au prescris datorii de 600.000 de lei, pentru că nimeni nu trimisese somații sau popriri. Cu banii aceștia, datoria coumunei ar fi scăzut la jumătate. Săptămâna trecută, cei de la Electrica au venit să debranșeze pompele de apă și școala.
Recunoaște că, văzând toate astea, s-a gândit să renunțe. N-a făcut-o: „În viață nu trebuie să fugi de lucrurile grele.”
Statul care te amăgește
Despre birocrația românească, Sereev vorbește ca despre un sistem care uneori promite fără să aibă din ce. Ministerele semnează contracte de finanțare, primăriile plătesc studii de fezabilitate, apoi banii nu mai vin. „Dacă nu sunt bani, de ce ne-ați semnat contractele de finanțare? De ce ne-ați amăgit?”
Pentru centrul de colectare de deșeuri al comunei, constructorul a depus situația de plată în octombrie anul trecut, iar banii au intrat abia acum, după un an. Între timp, firma a intrat în insolvență, a câștigat procesul cu primăria, iar comuna era pe punctul de a fi executată. Primarul suna aproape zilnic la minister, până când o doamnă de acolo i-a spus că a întrecut „limita bunului simț”.
Un proiect cu panouri fotovoltaice, promis în campanie, e blocat pentru că Fondul de Mediu cere un certificat fiscal fără nicio datorie la stat. Or primăria are datorii istorice…
O lucrare suplimentară la străzi n-a fost decontată de AFIR, așa că o plătește primăria. Toată comuna e în aria protejată Natura 2000: vecinii au eoliene, groapă de gunoi sau fabrici, Slava Cercheză nu are voie să aibă, iar compensație nu primește. „Practic, ne-ai condamnat la subdezvoltare.”
„Pe românește, îi mințea frumos”
Mai greu decât cu birocrația e cu mentalitatea. Despre predecesorul lui spune că le dădea dreptate tuturor, dar în realitate nu le dădea nimic. „Pe românește, îi mințea frumos”, iar oamenii îl credeau. De aici și cei 32 de ani de mandat.
El spune că face invers: le zice oamenilor verde în față ce se poate și ce nu. Iar asta nu prea le place. Acum, când primesc titluri executorii pentru impozite, oamenii îl întreabă dacă s-a pus pe ei. Alții îi reproșează că a promis să rezolve problemele și n-a rezolvat nimic.
În campanie, spune el, n-a dat nimic nimănui. Contracandidații au împărțit borcane de miere și promisiuni. Un alt primar, din județul Constanța, ne povestea că, dacă nu dai în campanie o țigară sau o bere, „ești mâncat”.
A făcut altfel și ziua comunei: în loc de manele, a promovat cultura rușilor lipoveni, alături de cea românească. În felul ăsta nici nu a cheltuit banii comunei. Stema și imnul comunei (pe care ar vrea să le implementeze) le-a gândit el, cu ajutorul inteligenței artificiale, ca să nu plătească o firmă.
Regretă?
Sereev rămâne optimist. Acum 20 de ani, spune el, oamenii umblau prin noroi până la genunchi. Dacă le spuneai atunci că vor avea străzi asfaltate și canalizare, ar fi crezut că e o păcăleală de 1 aprilie. Crede că și copiii de azi vor trăi într-o țară mai bună și mai civilizată decât cea pe care o știm noi.
Filmul integral îl puteți urmări mai sus.
Tu te-ai întoarce acasă pentru un salariu de câteva ori mai mic? Scrie-ne la redactia.voxup@gmail.com.
Mihai Răzvan ROTARU
